Imaginați-vă cum ar fi dacă desenele stâgance sau fan art-urile System of a Down pe care le-ați publicat pe DeviantArt în perioada adolescenței ar ajunge peste ani și ani să se vândă la cea mai importantă galerie de artă pentru milioane de dolari.  E foarte posibil să fie o analogie un pic cam forțată, dar cam asta s-a întâmplat cu American Football. Albumul pe care urmează să vi-l recomand a fost literalmente primul și ultimul lucru pe care l-au făcut ca trupă înainte să plece la facultate. 17 ani mai târziu, cu puțin ajutor din partea Redditului și a 4chan-ului, albumul a prins treptat tracțiune și a ajuns să fie considerat un clasic modern. Acest interviu cu solistul trupei surprinde cel mai bine bizareria poveștii.

Cât despre album în sine, nu o să găsiți cele mai complexe versuri, ci mai degrabă un amalgam de melodii introspective care surprind perioada confuză și tumultoasă a adolescenței, marcată de despărțiri dureroase, frustrări, beții cu prietenii și momente fericite urmate de episoade sfâșietoare de depresie. Cu toții am trecut prin asta, sunt sigur, iar American Footbal nu se ferește să ne amintească de ea prin ale sale melodii de math rock piperate de ritmuri de jazz. Cel mai potrivit mod de a descrie atmosfera acestui album este ca o seară de vară târzie, în care te pregătești sufletește să-ți părăsești casa părintească pentru a pleca la facultate. Dacă vă uitați peste tracklist, până și titlurile melodiilor parcă au fost compuse ca să se asemene cu o conversație încărcată emoțional între două persoane incapabile să-și exprime sentimentele.

În fine, dacă simțiți nevoia unei doze puternice de nostalgie,  American Football este albumul pentru voi. Și dacă totuși nu v-a ajuns, sunt bucuros să vă anunț că acum 3 zile, după o pauză de 17 ani, American Football au lansat un album nou. WHO EMO HERE????