Modurile multiplayer sunt multe şi ambiţioase, trăgându-şi seva din câteva stiluri consacrate – inclusiv cele prezente în Counter-Strike sau Payday, alături de o doză zdravănă de Battlefield, el clasico. Cele două echipe combatante sunt compuse din forţele poliţiei şi criminali, angajaţi într-un teribil război urban, pe hărţi întinse, destructibile, afectate de transformări continue.

Visceral a croit componenta MP altfel, aşezând câştigurile de cash în poziţie centrală. Banii deblochează instrumentele necesare, ceea ce trimite Hardline într-o direcţie aparte – una nu tocmai apreciată de fanii hardcore. Dintre modurile noi, Heist a fost cel mai intens promovat (probabil în paralel cu nebunia stârnită de Grand Theft Auto V). După cum îi spune şi numele, grupul de hoţi trebuie să jefuiască o bancă sau un camion blindat, încercând să eludeze asaltul forţelor de ordine. Blood Money schimbă dinamica şi aşază ambele echipe într-o cursă reciprocă asupra rezervelor de bani. La o adică, meciurile sunt destul de furioase, însă mai puţin impresionante decât cele din BF3 sau BF4.

Personal, m-am simţit fenomenal jucând Hotwire Mode – meciuri dedicate nebuniei vehiculare. Hardline include motociclete, elicoptere, camioane şi bărci de viteză, dar în Hotwire maşinile americane cu musculatură V8 definită au rolul principal. Echipa câştigătoare este cea care reuşeşte să menţină viteza ridicată pentru a consuma punctele adversarilor – un fel de Conquest pe roţi, dacă vreţi.

Cei disperaţi după tensiunea competitivă pot încerca un Rescue 5 vs.5 – inspirat din popularul mod Counter-Strike –, obiectivul principal fiind eliberarea ostaticilor ţinuţi captivi de criminali în maximum 3 minute. Tot în 3 minute se desfăşoară şi Crosshair, o reinterpretare a vânătorii unui VIP protejat de poliţie. Mărturisesc că am savurat mai mult campania decât MP-ul propus de Visceral. În plus, nu strica un co-op demenţial.

Battlefield Hardline reprezintă o direcţie nouă, curajoasă, pentru o franciză militară aflată în pragul bătrâneţii. Campania antrenantă, spectacolul online şi modificarea divergenţelor soldat-terorist cu poliţist-criminal, good cop-worse cop, ideologie-corupţie prinde bine. În ciuda riscurilor asumate, Visceral a scos-o la capăt onorabil. Poate că nu este cel mai bun FPS single player, nu atinge perfecţiunea în multi, ratează logica câtorva mecanici, dar aduce ceva inedit în piscina genetică EA. Kudos producătorilor cu iniţiativă.