Ca parte a programului Sega Forever, Sonic Ariciul a fost readus în atenția publicului, astfel încât tinerele generații să redescopere viteza amețitoare a țeposului albastru, iar nostalgicii să găsească o nouă scuză pentru a trăi în trecut. Dacă ai crescut în anii ’90, este imposibil să nu fi avut contact cu mascota Sega: Sonic este unul dintre cele mai emblematice personaje din istoria jocurilor video, bucurându-se de un statut special care îl poziționează pe un piedestal la care doar Pac Man și Mario mai au acces. Din acest motiv, compania niponă a avut grijă să îl promoveze pe toate platformele și prin toate mediile posibile, mai ales după ieșirea de pe piața consolelor pentru acasă (unii dintre noi își amintesc chiar și desenele animate difuzate pe Fox Kids prin 2003-2004).

De data aceasta însă, Sega se orientează către promovarea propriilor jocuri și francize pe platformele mobile, folosind un model de afaceri bazat pe bunăvoință sau publicitate: jucătorii din toată lumea au de ales dacă sunt dispuși să plătească prețul corect (echivalentul a 2 dolari) sau preferă să se supună reclamelor agresive. Prin urmare, dacă deții un telefon sau o tabletă cu sistem de operare iOS sau Android, te poți bucura de luptele crâncene pe care Sonic și Dr. Robotnik le poartă pentru soarta animăluțelor din pădure.

Înainte de a merge mai departe pentru a vorbi despre experiența oferită de joc, trebuie să remarc într-o manieră pozitivă deschiderea de Sega dă dovadă pentru promovarea propriilor titluri. În timp ce Nintendo are o politică protecționistă, bazată pe lansări exclusive pentru sistemele și platformele pe care le comercializează, Sega ne invită să pășim într-o mașină a timpului asemănătoare celei descrise de H.G. Wells – dar cu blast processing!

Sonic Ariciul, varianta de aifon

În timpul unei lungi călătorii cu autobuzul, e când eram prea obosit pentru a citi și prea plictisit pentru a mai privi peisajul întunecos de pe geam, mi-am reamintit că dispozitivul din buzunarul meu poate fi folosit și pentru altceva în afară de e-mail și Facebook. Așa că am scrutat multitudinea de aplicații din mirificul App Store, în căutare de conținut care să mă țină ocupat preț de o oră.

Cu siguranță există mii de jocuri inovatoare, care introduc noi mecanici și sisteme de control și reușesc să utilizeze grafică impresionantă. Însă momentul când am văzut o pictogramă cu Sonic și o căsuță de descărcare lipsită de etichetă cu preț, pur și simplu nu am putut rezista tentației. Am descărcat versiunea de iOS a primului joc din seria Sonic the Hedgehog și m-am pregătit pentru o nouă călătorie în timp.

Nu a fost deloc prima dată când am testat acest joc pe o platformă mobilă: în 2007, pe când eram fericitul deținător al unui Sony Ericsson W200i) pe care părinții mi-l cumpăraseră pentru notele bune de la examenul de capacitate), am descărcat varianta Java de Sonic the Hedgehog și m-am bucurat de câteva ore bune de divertisment. În plus, am avut ocazia de a juca și de a termina toate cele 3 jocuri din seria Sonic pe care Sega le-a lansat pe Sega MegaDrive (Genesis) atunci când am achiziționat Sega Mega Collection pentru Nintendo Gamecube.

Prin urmare, am avut privilegiul de a testa același joc pe două alte platforme și pot realiza o comparație obiectivă a experiențelor. Un iPhone 6S are specificații tehnice mai bune și putere de procesare mai mare decât un Sega Megadrive, un Sony Ericsson și un Nintendo Gamecube la un loc și dispune de afișaj de rezoluție mai mare decât oricare dintre ele. Dar are blast processing?