În loc de concluzie vreau să prezint câteva alternative. Exista o vreme când acest gen era foarte slab reprezentat pe PC. Lucrurile stau însă mai bine acum, după explozia indie și portările de calitate din ultima perioadă.

Sine Mora este unul din jocurile cu care v-am tot înnebunit pe parcursul review-ului. Deși poate cel mai modern și mai frumos titlu din listă, este în același timp și cel mai slab văzut. Shoot’em up-urile de calitate vin cu o cursivitate a gameplay-ului care te aruncă, odată ce le-ai înțeles mecanicele și învățat nivelurile, într-o transă. Ești acolo, visezi luminițe și te ferești ca-n Matrix, mintea ta pare că anticipează traiectoriile, atacurile, mișcările. Gameplay-ul lui Mora mixează însă prea mult trecerile de la zone foarte grele la cele ușoare, în plus, producătorii nu au avut flerul și știința în creație a producătorilor cu ani de experiență. Dar chiar și așa, e suficient de bun pentru a fi recomandat.
 
 
Jamestown, nu este extraordinar în single-player, dar strălucește în co-op. Ca nici un alt bullet hell, fiind special balansat pentru joaca în mai mulți (până la 4). Dacă aveți cu cine-l încerca, nu-l ratați. Grafica e și ea ceva cu adevărat deosebit. Pixel Art, plasat pe un Marte colonizat de Imperiul Britanic și de Armada Spaniolă, în secolul 17.
 
 
Jets’n’Guns Gold, face parte din lista mea cu cele mai bune jocuri din toate timpurile. Muzica, direcția artistică, nebunia în care ești aruncat, cele peste 70 de arme diferite și incredibile pe care le poți încerca, designul avioanelor și al inamicilor, dificultatea, multitudinea de lucruri de făcut și surprizele răspândite în cele 43 de niveluri ale jocului m-au lăsat cu gura căscată și le-am absorbit cu nesaț. D-abia aștept să termin acest review pentru a-l mai încerca o dată.
 
 
Ikaruga, este chintesența a cea ce înseamnă bullet hell. Dificil spre imposibil (pe easy e hell), inteligent, complex, narcotic. Level design-ul a fost obsesiv lucrat și studiat. Grafica și efectele încă se țin bine pentru un joc care a fost lansat în 2001 în sălile arcade. Greu de stăpânit, incredibil de satisfăcător.
 
 
Danmaku Unlimited 2, este considerat de mulți cel mai bun shoot’em up al anului trecut. Cu țesături complexe și tipare greu de învățat. Scurt, dar ieftin. Cu opțiuni interesante, ca posibilitatea de a juca în mod portret, asta dacă aveți un monitor cu pivot, sau nu vă deranjează să-l puneți într-o rână.