Acum trei ani, în jurul sărbătorilor, am creat primul special de acest tip, în care am aruncat o privire peste consolele prezente în acel moment pe piață și le-am raportat la realitățile și preferințele gamer-ilor români. 1000+ zile mai târziu, astăzi, piața este mai interesantă ca niciodată, cu 6 console în producție, cu unele dintre ele ajunse la capăt de linie, excepții de la regulă și două noi venite care au promis multe, dar până acum au dezamăgit. În articolul inițial am dat cu zarul și le-am prezentat aleatoriu, fiecare avea ceva deosebit de oferit și alegerea ținea doar de preferințele fiecăruia. Aici, însă, am decis să le ordonez de la cele mai puțin atractive și până la cele mai potente/promițătoare. Un top cu care nu trebuie să fiți, bineînțeles, de acord și pe care vă invit să-l discutăm în comentarii.

Xbox 360
Nu cred că greșesc când spun că în cazul nostru, al românilor, o consolă nu devine interesantă decât dacă oferă ceva în plus față de PC – ușurință în folosire, extra-capabilități, titluri exclusive, modalități deosebite de control, orice(!), dar ceva. Se întâmplă așa pentru că majoritatea dintre noi am crescut, sau creștem, de voie, de nevoie, cu calculatorul în brațe, care devine, implicit, principală platformă de joacă. O platformă care a explodat în ultimii ani și care oferă acum, în urma unor investiții din ce în ce mai mici, mult mai mult decât consolele generației 7.

Plăcile video cu ieșiri HDMI și televizoarele cu cristale lichide sunt deja apariții banale, iar cu un simplu cablu și un gamepad de Xbox 360 ne putem transforma ușor PC-ul într-o consolă. Opțiunea sau interfața Big Picture, oferită de Steam, înlesnește pornirea și frunzărirea jocurilor doar cu ajutorul controler-ului, în timp ce progrămele ca Xpadder le pot augmenta și le pot transforma în telecomenzi programabile PC. Din ce în ce mai mulți prieteni au ajuns să-și construiască mici computere pe care le conectează doar la TV, pe care le folosesc atât pentru jocuri cât și ca media center – filme, muzică, Youtube, tastaturile fiind fără fir, dar cu touchpad (hint) întregind set-ul și experiența. Canapeaua a fost cucerită.

Exista o vreme când mulți dintre noi luam apărarea consolelor și le preferam pentru că nu existau niciun fel de bătăi de cap în momentul în care doream să pornim un joc. PC-ul a venit tare din urmă și pe acest palier, iar astăzi, dacă lăsăm de-o parte pirateria, sunt foarte puține titluri care nu vor porni din prima. GoG, Steam, Origin și Upay verifică integritatea și-și update-ază titlurile automat. În majoritatea cazurilor, de zeci de ori mai rapid decât o fac consolele. În România internetul a ajuns să aibă statut de mândrie națională și puterea de a atrage investitori străini, deci, nici din acest punct de vedere nu ne putem plânge. Windows 7, 8 sau 10 sunt impresionante ca și stabilitate – dacă le lăsăm să-și facă update-urile și ne abținem din a le scormoni prin măruntaie sau din a instala toate aberațiile.

Acum 9 ani de zile (la lansare) prețul unui PC care să echivaleze din punct de vedere grafic capabilitățile cuplului PS360, era unul foarte mare. Avea sens atunci să-ți cumperi o consolă, pentru că știai că pentru următorii ani nu va mai trebui să faci o altă investiție. Astăzi însă… pur și simplu consolele au devenit mult mai puțin interesante, cele din vechea gardă având cel mai mult de suferit pentru că, așa cum e și normal, au din ce în ce mai puține de oferit. Titlurile exclusive bune sunt, în mare, singurele plusuri care ne-ar putea împinge în a le mai cumpăra, iar din acest punct de vedere Xbox-ul 360 stă cel mai prost.