REVIEW: Battlefield 1 (M.I.A.)
Alte vești de pe front
Mai sunt alte câteva aspecte care cred că trebuie neapărat menționate atunci când vorbim de un joc din seria Battlefield. Nu știu dacă mai are rost să vă zic de grafică. Adică se vede și din screenshot-uri că totul arată extraordinar, de la hărți la vehicule, de la armele realiste până la micile detalii precum uniformele soldaților sau modul în care ți se murdărește mitraliera de noroi atunci când alergi prin mocirlă. Seria Battlefield a stat dintotdeauna foarte bine la capitolul grafică, dar și sunetul este extraordinar redat, în special spațialitatea acestuia.
Hărțile arată și ele bestial, în special Monte Grappa, care mi-a adus aminte instant de The Sound of Music – muntele imens acoperit de verdeață și cerul de un albastru cristalin contrastează minunat cu masacrul neîncetat ce se desfășoară de-a lungul și de-a latul hărții. O altă preferată de-a mea este Argonne Forest, o hartă întortocheată în mijlocul pădurii care poate declanșa accese de claustrofobie, unde moartea poate veni de după orice tufiș, iar ruinele din mijlocul hărții sunt contestate fără oprire prin lupte grele.
Un element care m-a deranjat a fost schimbarea adusă Battlepack-urilor. Acestea sunt pachețele cu goodies pe care le primești în mod random ca recompensă la finalul meciurilor. Dacă în Battlefield 4, aceste pachete conțineau tot felul de atașamente utile pentru arme, în noul joc acestea conțin exclusiv skin-uri pentru arme sau vehicule și rar de tot câte un boost de experiență și chiar și mai rar o bucățică de puzzle care ajută la fabricarea unei arme melee unice, care până la urmă tot un skin este. Să mă ierte EA DICE, dar Battlefield nu e CS:GO și nu am cum să fiu încântat de niște skin-uri amărâte pentru arme. Cu alte cuvinte, bucuria Battlepack-urilor a cam dispărut pentru mine. Măcar vezi o animație mișto atunci când le deschizi.