REVIEW: Battlefield Hardline
De fapt, Visceral a dus motorul grafic Frostbite 3 până în pânzele albe, scoţând untul din el. Personajele au primit o doză suplimentară de atenţie, în special atunci când vine vorba de modelarea feţelor şi reproducerea mimicii – or, în acest caz, partenera ta, Khai Minh Dao (Kelly Hu), este fără doar şi poate vedeta showului, aproape obsesiv. Partea bună constă în faptul că pariul producătorilor a ieşit câştigător, iar Hardline s-a ales cu o figură feminină dură, puternică şi plăcută în acelaşi timp – nu doar prin aspect, ci şi prin intensitatea acţiunilor.Pe de altă parte, m-a deranjat contrastul grafic dintre anumite locaţii şi obiecte. Am avut permanent senzaţia că s-au ignorat detalii importante din câteva zone, în timp ce altele au fost lucrate foarte amănunţit. De exemplu, fiecare cadru din plimbarea alături de Khai prin suburbii este un tablou în mişcare, în timp ce nivelurile din natură par texturizate cu mistria. Ciudăţel fenomen…
Gameplay-ul din Hardline este când furios şi brutal, când pasiv şi dependent de stealth. La urma urmei, ai întotdeauna multiple mijloace la dispoziţie pentru a completa obiectivele unui episod. Poţi recurge oricând la violenţă şi plumb, dar nu vei creşte niciodată în rangul Expert – care, culmea, deblochează arme şi accesorii. Cu alte cuvinte, mecanica de evoluţie nu are sens. Este ilogic să te foloseşti de furişatul eficient, însa totalmente rigid (lipsit de orice abilitate specială suplimentară), pentru a fi recompensat cu unelte mortale inutile. Prin urmare, eu am apelat des la noile gadgeturi, în special la pistolul cu electroşocuri, arbaleta cu cablu zipline şi grappling hook – ultimele două dispozitive impunând o verticalitate nemaiîntâlnită în serie.
Pe deasupra (glumă intenţionată), Nick are la îndemână un scanner CSI, util în marcarea ţintelor, identificarea suspecţilor cu mandat de arest şi colectarea de dovezi necesare în cazurile secundare. Campania pare lungă – cam 8-10 ore – deoarece curge în alt ritm şi implică lungi momente de scotocit după probe (noroc că scannerul vibrează când eşti aproape de un indiciu), ascuns după cotloane şi imobilizat criminali căutaţi în 50 de state. Fazele mele preferate sunt cele în care forţezi inamicii să rămână pe loc băgându-le insigna de poliţist în ochi, deşi îmi este greu să-i desluşesc valabilitatea după jumătatea campaniei.
5 Comentarii
Vlad Gălăţanu
O recenzie foarte buna! Aidan, continua tot asa!
Aidan
Multumesc! Ma straduiesc, dar este intotdeauna loc pentru imbunatatiri 🙂
Gamer
O sa faci review pt. Bloodborne ?
Ziskele
Cand vine vorba de multiplayer FPS de doi ani de la Planetside 2 nu mai ma impresionat nimic.
dan
Corect. Am revazut review-ul lui Angry Joe de curand – problemele au fost corectate, iar jocul extins. Pentru mine, toate FPS-urile precedente au cazut sub Planetside 2, chiar si campaniile lor single.