Clasa, rasa, genul și orientarea pot fi schimbate după propriul plac, fără a afecta cursul general al poveștii. Nu este un open-world de tipul lui Witcher 3, spre exemplu. Ai un fir narativ principal pe care ești obligat să-l urmărești pentru a-ți avansa caracterul și a primi puteri noi, care poate fi întrerupt pentru a completa misiuni secundare. Progresul este destul de linear, dar sincer, nu văd cum altfel ar fi putut să-l facă. Linearitatea nu este întotdeauna egală cu repetiția și plictiseala (vezi seria Metro pentru un exemplu de jocuri lineare executate perfect). Probabil pentru a-i scuti pe jucători de prea mult back-tracking inutil, locațiile și iteme cheie sunt plasate în așa fel încât să le permită să se ocupe de mai multe quest-uri simultan. Ceea ce e un lucru bun, pentru că încă din prima oră de joc m-am simțit pur și simplu copleșit de cantitatea uriașă de loot, locații și obiective secundare. Asta este marca unui game design făcut cum trebuie.

Pe lângă toate acestea, South Park The Fractured But Whole a împrumutat multe elemente de gameplay si game design de la jocurile de tip metroidvania. Sunt multe zone și item-uri pe care nu le poți accesa fără anumite puteri și gadget-uri pe care le obții mai târziu, așa că ești nevoit  să te întorci în zone pe care deja le-ai vizitat, asta presupunând că îți amintești (nu e cazul meu, desigur, eu am uitat de majoritatea). Pereți crăpați, circuite expuse, lava de pe trotuare (adică piese de LEGO, să ne înțelegem), poziții fortificate, cutii inaccesibile, toate aceste mici sarcini sunt puse la dispoziția ta dacă simți nevoia sa le îndeplinești. Îmi plac jocurile care-mi provoacă momente de ‘’AAAAAA! ACUM ÎNȚELEG!’’, iar SPTFB este locul perfect pentru a le simți.

Combat-ul este cu mult îmbunătățit față de jocul predecesor. Păstrează același stil turn-based, bazat pe grid-uri. Te poți deplasa pe anumite distanțe, iar puterile tale afectează un număr predefinit de grid-uri. Combat-ul în sine este destul de standard și satisfăcător din punct de vedere strategic, dar fiind vorba de South Park, evident că dezvoltatorii au adăugat câteva gimmick-uri tematice în ton cu universul. Ocazional, regulile luptei se schimbă și trebuie să regândești strategia. Spre exemplu, la un moment dat apare un inamic cu HP infinit care te poate omorî printr-un singur atac, așa că trebuie să te asiguri că nu te prinde din urmă. Nu o să intru în detalii ca să nu vă stric surpriza, dar vă asigur că e unul din cele mai amuzante momente din joc.

Un sequel făcut cum trebuie

Cu excepția performanței pe alocuri poticnite și a nivelului uneori copleșitor de sarcini și iteme, nu prea am ce lucruri negative să spun despre South Park The Fractured But Whole. Umorul e excelent, gameplay-ul e satisfăcător, lumea vie și numai bună de explorat. Dar, revenind la paragraful introductiv, pot declara cu mâna pe inimă ca de acest titlu se pot bucura până și oamenii care nu-s familiarizați cu serialul. Ba mai mult, chiar îi va atrage înspre serial, cum s-a întâmplat și în cazul meu. Acum, vă rog să mă scuzați, am de recuperat vreo 20 de ani de comentarii sociale controversate dar retrospectiv foarte relevante.

8

+ Game design excelent
+ Activități în tema cu universul jocului
+ Combat îmbunătățit

– Probleme de performanță pe alocuri
– Dialoguri ocazional repetitive

Testat pe: PC
Disponibil pe: PC, Xbox One, PlayStation 4
Gen: Simulator, RPG
Producător: Ubisoft San Francisco
Distribuitor: Ubisoft
Data lansării: 17 Octombrie, 2017