Povestea este total neașteptată și inedită pentru un joc Mario.

Dacă intenționați să jucați Super Mario Odyssey bucurându-vă de toate surprizele care intervin pe parcurs, atunci este mai bine să săriți peste această secțiune. Sunt mici detalii care oferă surprize plăcute și pe care ar fi mai bine să le descoperiți singuri.

Până la un anumit punct, povestea pare tipică și liniară: Prințesa Peach este răpită de către Bowser, iar balaurul antropomorfizat intenționează să aibă o nuntă de poveste cu frumoasa blondină. Pentru a asigura toate cele necesare, antagonistul face câte o oprire în fiecare regat pentru a fura toate cele necesare: tort, rochie, gheață, apă minerală și mâncare. Localnicii din fiecare lume vizitată de Mario au nemulțumiri legate de ceea ce li s-a furat și se așteaptă să aibă parte de ajutor din partea mustăciosului instalator, iar finalizarea poveștii principale va readuce ordinea și va oferi bonusuri odată ce locurile sunt vizitate din nou.

Dar elementul surpriză intervine atunci când se termină bătălia finală cu Bowser: în primul rând, Mario are ocazia de a poseda corpul dușmanului său de moarte pentru a scăpa din peștera lunară aflată în plină prăbușire; în al doilea rând, prințesa Peach nu se simte în niciun fel datoare față de Mario și, deși îi mulțumește, decide că vrea să fie independentă și puternică în timp ce pleacă într-o odisee proprie pentru a vedea lumea.

Toată povestea despre căsătorie, biserica de pe Lună și modul abuziv prin care Bowser acționează ar fi sugerat că situația se va întoarce în favoarea lui Mario și jocul se va termina cu o nuntă ca în basme. Însuși titlul ne duce cu gândul la Ulise care, la finalul călătoriei sale, ajunge în peninsula Itaca și își recucerește regina prin abilitățile pe care le arată în proba de tras cu arcul. Dacă Mario are parte de o odisee, atunci trebuie să sfârșească într-un mod fericit, nu-i așa? Ei bine, nu se va întâmpla cât timp prințesa este o femeie puternică și independentă care nu are nevoie de o prezență masculină pentru a fi fericită.

Dar cumva deznodământul are sens pentru că lasă loc pentru multe alte continuări când Peach poate fi răpită și Mario o salvează din nou. Oricât am spera că mustăciosul iese din proverbialul friendzone, povestea va fi mereu aceeași, dar cu alte nuanțe. Este totuși de admirat efortul Nintendo de a oferi ceva mai mult decât iluzia că au trăit fericiți până la următorul joc.

Concluzie și verdict.

Recitind cele scrise mai sus, simt că am neglijat multe detalii și elemente care fac Super Mario Odyssey cu adevărat deosebit. Poate că trebuia să vorbesc și despre integrarea controllerelor cu senzori de mișcare și avantajele oferite de anumite manevre. Poate că trebuia să spun o poveste despre nivelul de pe Lună și celelalte două stagii care pot fi deblocate: Partea Întunecată a Lunii (Dark Side) și Partea și Mai Întunecată (Darker Side). Poate că muzica merita mai multă atenție. Sau poate că luptele cu inamicii și mecanicile pe care se bazează oferă un farmec special greu de descris în cuvinte și care, într-un mod ciudat, mi-a adus aminte de seria Arkham.

Super Mario Oddisey este o sumă de experiențe pe care nu te aștepți să le găsești într-un joc al seriei Mario și reușește cu succes să combine nostalgia cu noul. Secvențele 2D pe 8 biți sunt amplasate în același spirit în care Wolfenstein și DOOM au niveluri ascunse cu grafica originalelor și oferă o provocare care ne reamintește de primele zile ale seriei. Apariția unor personaje vechi ne face să ne simțim parte a unui univers vast și plin de poveste. Chiar și costumul special Super Mario 64 și nivelul bonus cu grafică din 1996 are un farmec estetic propriu.

Nintendo chiar știe să își pună în valoare personajele și seriile din care fac parte, iar Odyssey este o adevărată delectare pentru oricine a jucat un alt joc din seria Super Mario. Iar jocul în sine primește în continuare actualizări menite să extindă obiectivele și provocările – cel mai recent, un mini-joc de ascundere de baloane pe hărțile uriașe ale jocului și de găsire a celor ascunse de alții a fost introdus. Oricât de stupid ar părea, este o modaliate de a juca online și de a prelungi durata de viață a investiției în moduri care nu diferă prea mult de sistemul de pachete ascunse din seria GTA.

Posesorii de Nintendo Switch au parte de o aventură vastă și memorabilă, plină de obiective și activități chiar și după finalizarea poveștii principale. Și pentru eforturile depuse, compania japoneză merită doar cuvinte de laudă.

10

+ O lume a jocului vastă și diversă, plină de obiective antrenante și detalii.
+ Mecanici de joc inedite, care folosesc pălăria în moduri nemaiîntâlnite în seria Mario și pun în valoare capacitățile controllerelor cu senzori de mișcare.
+ Poveste cu întorsături neașteptate.
+ Aventura continuă chiar și după finalizarea poveștii principale, jocul oferă niveluri secrete care pot fi deblocate odată cu îndeplinirea unor obiective și conținutul este extins permanent prin actualizări.
+ Posibilitatea de a concura online cu alți jucători în diverse discipline.
+ New Donk City.

Testat pe: Nintendo Switch 
Disponibil pe: Nintendo Switch
Producător: Nintendo
Distribuitor: Nintendo
Data Lansării: 27 octombrie 2017