Durează un pic până când povestea prinde avânt, dar și când o face, devine atât de intensă și interesantă încât stai cu degetele încleștate pe controller, curios să vezi ce o să urmeze. Cutscene-urile sunt adeseori lungi, iar jocul se simte mai mult ca un film de la care iei din când în când pauze pentru a administra bătăi cu pumnii și cu picioarele. Dar (și aici intervine o altă așteptare răsturnată furios de către joc) e un film al dracului de bun! Pare a fi una dintre epopeile cu mafioți și alți nelegiuiți regizate de către Martin Scorsese, mai ales că jocul actoricesc este excelent. S

eria Yakuza este binecunoscută în Japonia pentru actorii faimoși (în partea lor de lume) și talentați care fac parte din distribuția jocurilor, iar Yakuza Zero nu face excepție. Este jucat impecabil și animat foarte bine, iar expresiile faciale ale personajelor sunt realiste și ajută foarte mult la prezentarea firului narativ. În special cei trei locotenenți Yakuza cu care faci cunoștință la începutul jocului mi s-au părut niște personaje extrem de bine conturate: înfricoșători și rigizi, chiar nu părea că vrei să te pui cu ei. Și totuși trebuie.

Banzaiiiiiii!

Atunci când nu urmărești cu sufletul la gură telenovela japoneză, împarți dreptatea cu pumnii și bâta pe străzile din Tokyo și Osaka. Străzi foarte mișto, de altfel. Nu am fost niciodată în Japonia, dar îndrăznesc să afirm că orașele create de Sega pentru Yakuza Zero par, cel puțin, autentice. Metropolele prin care ne Kazuma și Goro își fac veacul sunt aglomerate, gălăgioase, înghesuite și perpetuu scăldate în lumini stridente de neon. Cumva, sunt mizerabile și elegante în același timp, iar o plimbare la pas printr-un Tokyo udat de o ploaie nocturnă îi conferă o anumită calitate de „film noir” pe care am apreciat-o.

Sistemul de luptă este solid, bine pus la punct și foarte distractiv. Fiecare personaj poate învăța diferite stiluri de luptă corp la corp și o sumedenie de mișcări speciale, care pot fi cumpărate cu banii obținuți în urma misiunilor sau a diverselor afaceri întreprinse (imediat vă explic). Aici, Yakuza Zero devine un brawler clasic, în care trebuie să te confrunți cu găști întregi de mafioți răzbunători, gangsteri cu intenții necurate, boschetari violenți și alți ticăloși, pe care trebuie să-i bați până nu mai știu de ei. Frumos, pentru cei pasionați de acest gen de jocuri. Ceilalți probabil că se vor plictisi cam repede de aceleași bătăi repetate la nesfârșit.