SteelSeries Rival 700 este un gadget care îţi face munca de redactor dificilă. Nu mă înţelegeţi greşit, Rival 700 are toate calităţile necesare pentru a se poziţiona în topul mouse-urilor FPS, dar sunt atât de multe funcţii încorporate în această jucărie futuristă şi ambiţioasă, încât habar nu am cu ce să încep. Cu faptul că dispune de feedback haptic? Cu ecranul OLED capabil să redea informaţii din jocuri sau GIF-uri alb-negru? Cu opţiunile de personalizare ale senzorului şi carcasei? Să tratez mai întâi designul extravagant şi construcţia ireproşabilă? Dotările suplimentare din pachet? Software-ul intelligent afectat de compatibilitatea limitată? Deja am enumerat  şase întrebări ce nu-mi permit explicaţii de mântuială. Desigur, există o singură soluţie practică – să apelez la tehnica paşilor de bebeluş. Pe deasupra, cât de drăgălaş sună “paşi de bebeluş”! Sunt curios de câte ori a mai fost tipărit cuvântul “bebeluş” în LEVEL sau NIVELUL2…Să mă lămurească şi pe mine cineva pe forum.

Pasul 1: Boys with toys

Fetelor, nu vă simţiţi discriminate de subtitlu, dar sunt sigur că simţul vostru practic şi inteligenţa nativă v-ar direcţiona către o jucărie mai puţin flashy şi mai eficientă în a-şi duce la capăt exclusiv obiectivele pentru care a fost concepută. Or, Rival 700 a fost proiectat într-un man cave de către nişte tipi ţăcăniţi îmbrăcaţi în leotard. Noroc că erau experţi şi ştiau foarte bine ce fac. Dacă cineva are în continuare nevoie de lămuriri complementare în legătură cu standardele SteelSeries, aruncaţi repede o privire peste prezentarea tastaturii Apex M500. În orice caz, mouse-ul disecat în acest articol se remarcă – în primul rând – prin formă şi funcţii. Potrivit numai în mâinile dreptacilor, Rival 700 combină materiale de cea mai înaltă calitate cu scopul „desenării” liniilor ce curg natural, curbe rotunjite astfel încât să susţină întreaga palmă pe spatele interschimbabil. Claw grip? Eh, s-ar putea să nu ofere suficient confort fără degete lungi şi încheieturi puternice. Mostra de test a venit echipată cu o piesă din plastic mat, brăzdată de un model geometric minuscul, însă magazinul oficial propune şi variantele Glossy (lucios) sau Anti-Sweat (cauciucat şi antitranspirant). M-au impresionat plăcut masa şi robusteţea, ambele inspirând încredere şi precizie în mişcări. La 135g, fără un sistem de greutăţi, Rival 700 trebuia să găsească un compromis – şi l-a nimerit binişor. Suprafeţele laterale sunt realizate dintr-un alt tip de plastic, cu proprietăţi aderente, deşi căldura verii poate duce la perspiraţia policarului, inelarului şi degetului mic. Indicele şi degetul mediu se sprijină pe două butoane principale dure, cu arcuri solide şi contacte garantate să reziste la peste 30 de milioane apăsări. De fapt, arcurile au o revenire sprintenă, transmiţând energia prin degete sub forma unui mic impuls. Bineînţeles că nu lipsesc butoanele programabile: trei în zona stânga şi unul în spatele rotiţei scroll, pentru schimbarea profilurilor DPI. Eu am găsit relativ incomodă apăsarea butonului plasat sub cele de înainte-înapoi, căci degetului meu mare îi lipseşte aproximativ 1cm în lungime.

Pasul 2: The Technomouse

De aici încolo, lucrurile devin trăsnite. Rival 700 este prevăzut cu un mini-ecran OLED, capabil să redea alb-negru imagini statice, GIF-uri ori informaţii utile din CS:GO, Dota 2 şi Minecraft, cu ajutorul tehnologiei proprietare Gamesense. Exact, numai trei jocuri, o gamă extrem de limitată, dar eu am modificat repejor logoul N2 şi l-am încărcat în memoria on-board (altminteri, pe situl SteelSeries se găseasc câteva animaţii haioase). Acum, cine ar avea nevoie să belească ochii la mouse într-un meci de CS:GO? Habar nu am, deci ecranul trebuie să fie cvasi-inutil, parol! Totuşi, exceptând originalitatea ideii şi factorul cool, prezenţa feedback-ului haptic în Global Offensive şi Dota 2 este binevenită, vibraţiile delicate indicând diferite evenimente din joc – şi sunt atât de subtile, încât nu deranjează mouse-ul nici atunci când este lăsat liber. O altă găselniţă daneză e capacul cauciucat din spate, cu rol de “nametag”, a cărui multiplicare cu o imprimantă 3D este recomandată. S-ar părea că Rival 700 orbitează în jurul personalizării totale. Apropo de personalizare, în pieptul şoarecelui bate un senzor optic Pixart PMW3360, cu sensibilitatea cuprinsă între 100 şi 16000 CPI – valori fixabile în profiluri individuale. Utilizatorii cu probleme la tărtăcuţă pot renunţa la satisfacţia dumnezeiască oferită de senzorul optic, înlocuind cu uşurinţă întreg modulul lentilei. Doar patru şuruburi ţin ansamblul fixat de corpul mouse-ului, alternativa Pixart 9800 Laser fiind disponibilă tot pe situl fabricantului. În rest, Rival livrează aceleaşi performanţe aşteptate de la orice periferic de gaming high-end: polling rate la 1000Hz, zero acceleraţie hardware, rotiţa de scroll precisă, cu pas mare, şi SteelSeries Engine 3, un soft capabil, descris deja în textul tastaturii.

Pasul 3: Pixelpiercer

Să fie lumină, au spus cei de la SteelSeries, aşa că Rival 700 are sub capotă leduri multicolore programabile. Sigla companiei străluceşte pe spate, acompaniată de marginile rotiţei, în 16.8 milioane de culori. Cumva, mouse-ul este opusul perfect al designului adoptat de Apex M500, însă cele două se potrivesc de minune pe acelaşi birou. Mesmerizat de aspectul extravagant, era să uit testul practic şi să nu îl pun la muncă în CS:GO, unde s-a descurcat grozav – ba chiar m-a anunţat prin vibraţii când începea runda sau înscriam un headshot, deoarece Gamesense recunoaşte suficiente acţiuni în CS, Dota şi Minecraft. Nu m-am dus în direcţia respectivă, ci am preferat să petrec câteva ore în Diablo 3, profitând de precizia uluitoare a senzorului, care face lejeră alegerea ţintelor. Super, ce să zic, dar aici mă aşteptam. DM1, pe de altă parte, a venit modest cu trenul din Polonia şi a demonstrat că se poate şi cu bani puţini. Merită amintite şi cele două cabluri din pachet – unul de 2m, învelit în material textil, şi celălalt, de numai 1m, izolat cu un cauciuc moale. Drăguţă schema de conectare, bazată pe o priză micro USB cu socket vertical şi pini de fixare, imună la smuciturile involuntare. În concluzie, Rival 700 poate trece drept un experiment interesant, excentric, cu performanţe de top şi aplicabilitate limitată. Dă bine la petrecerile LAN (sper că se mai practică), îşi face datoria în orice situaţie, însă exagerează chinuindu-se să demonstreze că depăşeşte funcţionalitatea oricărui alt mouse formidabil. Kudos pentru curaj.

ARTICOL PUBLICAT ÎN NUMĂRUL 6 AL REVISTEI DE GAMING NIVELUL2