Acest review este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Dacă nu, puteţi considera articolul drept cea mai serioasă recenzie scrisă vreodată.

Fiindcă în redacţia NIVELUL2 un singur simulator spectaculos nu este suficient – dar mai ales pentru a demonstra tuturor cititorilor noştri faptul că iubim acest video –, am preluat iniţiativa (îmi place să cred că sunt un pionier) şi am decis să mă opresc asupra simulatorului suprem: Goat Simulator. De asemenea, dacă mai scriu o singură dată cuvântul “simulator” în acest text, serverele Google vor exploda în stilul Michael Bay. Am pe birou pizza, Dr. Pepper şi un pachet de ţigări, iar pe monitor este afişată o capră satanică aducătoare de haos, moarte şi carnagiu. Pentru mine, noţiunea de “computer entertainment” tocmai a fost redefinită în mai puţin de două minute, căci cei de la Coffee Stain Studios au ştiut să pună coarnele pe capră când au transformat un glitch jucabil într-o producţie de succes, ce s-a înfipt cu capul înainte drept în inima culturii pop.

De altfel, Goat Simulator este genul de joc greu de încadrat într-o specie anume şi ridică întrebări existenţiale din categoria “Oare mi-am ales bine cariera?” sau “E  oare posibil să te arunci pe o trambulină de la 140 de metri înălţime?”. Astfel de jocuri sunt pur şi simplu delicioase, ieşind în evidenţă prin originalitatea lor inegalabilă. Pentru Goat Simulator, drumul de la o glumă născută într-un game jam la titlul disponibil pe Steam (acum are Workshop!) a fost scurt şi bogat în experienţe splendide, aşa că varianta finală poate fi comparată cu bijuteria de pe coarana demenţei ludice. Nu există nimic criticabil într-un joc care îşi îndrăgeşte erorile şi glitchurile, promovându-le drept particularităţi ale gameplayului. La urma urmei, controlezi o capră într-un orăşel fictiv open-world, împungerea, distrugerea şi lingerea obiectelor cât mai spectaculos cu putinţă fiind recompensate cu puncte, după modelul întâlnit în Dave Mirra Freestyle BMX. În plus, modul slow-mo poate fi activat oricând, sporind fineţea controlului.

Există mult umor în Goat Simulator, însă este nevoie de o minte relaxată pentru a-l gusta cu adevărat. Mediul înconjurător generează situaţii hilare când intră în contact direct cu capra: trambulinele, gardurile din lemn, maşinile, oamenii, saltelele, ventilatoarele uriaşe sau pompele de benzină sunt numai bune pentru a provoca haos. Limba lipicioasă îţi permite să te ataşezi de diferite chestii, în timp ce modul ragdoll fluidizează rezultatele impactului dintre rumegătoarea cu pupila orizontală şi corpurile solide. Deşi GS nu are o campanie tradiţională, cu story sau misiuni, sunt prezente numeroase obiective amuzante, obiecte colectabile şi easter eggs, ce pot fi descoperite explorând harta. Până şi începutul jocului face trimitere directă către legătura dintre caprele domestice – extrem de inteligente, curioase şi, uneori, malefice – şi dificultatea ţinerii lor în captivitate.

Goat Simulator este o palmă trimisă peste feţele grase ale multor producători de jocuri AAA. Cine îşi imagina cât farmec poate avea aruncarea unei capre într-o cisternă plină ochi cu lichid inflamabil? Exploziile, salturile, loviturile şi împungerea locuitorilor nevinovaţi din oraşul dominat de Capra aegagrus hircus satanicus reprezintă cel mai înalt punct la care industria jocurilor putea visa. Sau nu. Cert e că “simulatorul” studioului Coffee Stain va rămâne un punct satiric de cotitură, cu adevărat memorabil. Baaa.

PS: Nu lăsaţi muzica sinistră să vă controleze creierul. Opriţi boxele şi aruncaţi căştile!