În ultima săptămână, atât Kickstarter cât și Steam au început să promoveze o listă interesantă de peste o sută de jocuri disponibile, create cu ajutorul banilor primiți de la comunitate. Cum mintea mea rezonează foarte bine cu tabelele, listele și aranjamentele, în general, au început să-mi sclipească ochii. Trebuia să învăț despre toate. Și click am dat, peste fiecare în parte. Din primele zece, opt sunt Early Access și imediat mi s-au aprins luminițele gameristico-telenovelistice. „Deci, lista este o minciună!” – Early Access înseamnă că jocul poate fi cumpărat și încercat, dar nu este încă terminat. Se află în stadiu alfa sau beta. O idee minunată, care completează foarte bine ideea de crowdfounding, pentru că în acest mod poți ajuta în continuare echipele și proiectele în care ai încredere. Cei care au fost inițial sceptici, sau poate pur și simplu nu au urmărit un anume proiect, au acum mult mai multe dovezi și păreri care să-i convingă, ba chiar și un „demo” mai cu moț (contra cost). Pe lângă extra bani, echipele producătoare primesc însă ceva mult mai important, feedback-ul jucătorilor. Pasionații devenind astfel game testeri și putând, într-o oarecare măsură, să influențeze chiar și direcțiile de gameplay sau storyline implementate. Asta dacă dezvoltatorii titlurilor chiar ascultă la ce spune comunitatea. Cu toate astea, Mr. Kickstarter(!), Early Access nu înseamnă joc lansat sau jucabil! „Disponibile” e foarte aproape de demagogie și deranjează, așa că am pornit în a împărți titlurile prezente în lista lor între lansate și aproape lansate, pentru a pune bazele unui articol inflamator.

Un click pe poze vă va arunca pe paginile web aduse în discuție.

 
La sfârșit, am realizat că dracu’ nu e atât de negru pe cât pare. Lista are mult peste 100 de titluri și este sortată după „data de lansare”. Cu cât coboram mai mult în ea, cu atât balanța începea să atârne mai greu în dreptul celor Cu Adevărat Lansate. 82 titluri, restul de 46 (asta dacă nu am sărit vreun rând) fiind în Early Access. Cum presupun că nu toți producătorii și-au lansat titlurile prin Steam, numărul ar putea fi chiar foarte aproape de 100. De ce nu sunt însă și aceștia promovați(?!)… M-am dezumflat. Și era cât p-aci să pun deoparte gândul articolului. Până mi-am dat seama că, odată ce am compus lista, e foarte ușor să adaug date și să trag câteva concluzii macro. Metacritic, de exemplu… Știu, știu, scursura industriei, nici măcar nu ar trebui să-i aduc în discuție… cred însă în continuare că există valoare în datele procesate de site, dacă știi cum să te uiți la ele. Inițial decisesem să arunc o privire mai atentă doar jocurilor în care mai bine de 4000 de oameni au avut încredere (cu peste 4000 de sponsori – backers). Am observat că acesta este un număr magic, care are darul de a atrage multe priviri, titlurile devenind rapid mediatizate și recenzate. Am mai descoperit, însă, că aș face o defavoare unor titluri valoroase, ca SpaceChem sau Kentucky Route Zero, care nu au avut mai mult de 250 de susținători. Se pare că de multe ori nu știm că vrem ceva până nu încercăm. Și pe bună dreptate. Nu cred că m-aș fi gândit vreodată că mi-ar plăcea să fiu un chimist intergalactic care se luptă cu crearea unor compuși, la nivel molecular… unul dintre cele mai bune puzzle-uri pe care le-am jucat.

 
Am adăugat astfel la întreaga listă atât notele mediate ale site-urilor de specialitate cât și pe cele ale cumpărătorilor/comunității, asta dacă existau cel puțin 5 review-uri „profesioniste” sau 20 de note/păreri venite din partea pasionaților. Poate cinci note sunt prea puține pentru a ne face o idee clară, dar măcar aici cred că putem fi siguri că notele sunt sincere și nu unele cumpărate sau… împinse. Oare?! Oare e corect ca un recenzor care a investit în unul din aceste titluri să facă și review-ul? Vrea nu vrea, va fi influențat, proporțional cu interesul dezvoltat. În timp va începe să-i cunoască pe oamenii din spatele proiectelor, strădaniile și pragurile peste care au trebuit să treacă și așa mai departe. Notele vor fi (probabil) ori mai mari ori foarte mici – dacă descoperă că a fost mințit. Pe partea cealaltă, notele primite de la comunitate vor fi, majoritatea, pur subiective. Așa cum ar și trebui, zic eu.