Cu un zgomot asurzitor urmat de o serie de simboluri stranii care acaparează întreaga interfață a lui SAM, primești un singur mesaj tulburător și de proveniență incertă…

BRING HER

Și o singură opțiune valabilă: „Accept”.

Întreaga poveste se învârte (la propriu) în jurul planetei Saturn, mai exact în jurul furtunii hexagonale de la polul nordic al corpului ceresc laitmotiv. Povestea este captivantă: aflat în mijlocul ciudățeniilor recurente care se produc la bordul lui Observation (care, dacă ar fi fost văzute prin ochii Emmei, ar fi transformat experiența într-un horror care înlocuia atmosfera de thriller), SAM poate aduna și pune cap la cap bucăți de informații găsite prin computere. Acești biți de date elucidează treptat misterul și dezvăluie detalii mai mult sau mai puțin intime despre membrii echipajului.

Puzzle-urile sunt relativ simple, iar tendința se păstrează și către final (am avut blocaje la doar două dintre ele). Cu toate acestea, ele își îndeplinesc rolul cu măiestrie: chiar simți că ești AI-ul din spatele interfeței și că ai control asupra fiecărui aspect electronic al stației.

Singurul aspect care m-a dezamăgit la joc a fost faptul că este liniar. Observation este mai mult un film decât un joc (dar un film al naibii de bun). La prețul pe care îl plătești, merită să sacrifici o seară la cinema pentru 5-6 ore de thriller spațial.