Cum Nintendo nu prea mai produce altceva în afară de jocuri și console, trebuie să împingă cu toate motoarele pentru a ieși din acest impas. A mai angajat 200 de oameni, a mai deschis case de producție, a semnat parteneriate cu altele, încearcă să lanseze jocuri care să pună, în sfârșit, în valoare, tableta și mai are și câțiva jokeri. În caz de panică, un Pokemon HD cu arene și campionate online…

Sony, pe de altă parte, se regăsește exact în situația inversă lui Nintendo. Una din cele mai mari companii de pe glob (în primele 100), cu peste 140 de mii de angajați, cu ramuri de producție și servicii ce oferă de la baterii la filme. Un gigant care se îndreaptă spre un al șaselea an consecutiv în care totalul va fi negativ. Pierderile sunt estimate la 1.3 miliarde de dolari (doar pentru anul fiscal 2013-2014) și se datorează, în principal, diviziilor care produc hardware, minus una. Internetul de mare viteză le omoară încet, încet, până și veniturile din zona blu-ray. Cele mai profitabile branșe ale lor fiind casele de producție muzică și film, dar și finanțele – bancă online și asigurări. În încercarea de a opri hemoragia, Sony va vinde anul acesta divizia PC, numele Vaio urmând, cel mai probabil, să dispară. Mulți dintre acționari împing spre a sparge compania în mai multe părți, pentru că hardware-ul trage în jos valoarea acțiunilor, dar și pentru că e foarte greu să te focusezi și să vii cu flexibilitatea necesară în zona muzică și film, de exemplu, când încerci să strunești o companie atât de mare.

Șeful a tot ce înseamnă PlayStation și gaming în cadrul Sony, Kazuo Hirai, a fost numit, pe întâi aprilie 2012, Președinte și CEO al întregii companii. „Erou” carismatic și onest, sper să reușească să echilibreze situația.

Acel minus unu, subliniat mai sus, este exact divizia PlayStation, care a reușit să vândă în mai puțin de 6 luni de la lansare, mai bine de 7 milioane de PS4. Cererea fiind în continuare, ciudat, foarte ridicată. Spun ciudat, pentru că deși gamer-ii sunt pregătiți și doresc o nouă consolă – generația trecută a durat mult mai mult decât cele anterioare – companiile producătoare de jocuri au fost luate prin surprindere de vânzările bune și nu au avut nimic pregătit pentru noua generație. În acest moment nu există nici un titlu extraordinar care să însoțească Xbox One sau PS4.

Lipsa compatibilității cu sistemele anterioare subliniază și înrăutățește seceta, iar cum numărul entuziaștilor este unul finit, cele două console riscă, în lipsa unor titluri care să le sublinieze calitățile, să ajungă în aceeași situație cu Wii U. Primul producător care va lansa un joc bun, exclusiv, pentru noile console, se va îmbogăți. Și sper să fie unul indie. Transistor se lansează în câteva zile, doar pe PC și PS4. Dacă o să confirme, producătorii lui Bastion o să-și câștige banii binemeritați. Mă mai uit și la Project Cars, care a renunțat la PS360 și îi dă înainte cu PC, One, PS4 și Wii U. Dacă le reușește o simulare mai bună decât cea din Forza și Grand Turismo, și-au asigurat vânzările. Deși o să aibă o grafică inferioară, versiunea Wii U îmi pare și ea foarte interesantă, pentru că gamepad-ul incorporează un giroscop și un accelerometru, iar ecranul poate aduce în prim plan toate butoanele unei mașini de Formula 1, de exemplu. Dacă le iese și un 60 de cadre pe secundă…