REVIEW: The Solus Project / Nicăieri nu-i ca acasă!

Fiind un cosmonaut singur pe o planetă extraterestră necunoscută, ai crede că toate aceste elemente de supraviețuire vor constitui o parte importantă a experienței tale în The Solus Project. Da’ de unde! Noua planetă este foarte primitoare și găsești mâncare și apă pe toate drumurile. Aceste două resurse vitale sunt într-atât de abundente încât ajungi să te simți ca într-un supermarket outdoor. La tot pasul am dat peste sticle de apă, conserve de mâncare nedesfăcute, fructe și alte minunății, plus că toate peșterile prin care am fost erau pline de mici izvoare de apă susurând pe pereți. Curând, eram ghiftuit și nici nu mai aveam unde să țin toată mâncarea găsită, mai ales că spațiul în inventar era destul de redus.

Elon, ce-ai făcut, frățică?

De asemenea, am avut surpriza să constat că, în tot jocul, nu voi avea nevoie să fabric decât o singură torță. Deși am confecționat-o dintr-o țeavă de aluminiu și un șomoiog de paie, torța arde literalmente veșnic, deci nu ai de ce să mai faci și o a doua torță. Curios lucru. Mai mult, planeta colcăie de diverse artefacte extraterestre ce îți oferă bonusuri permanente la sănătate, stamina și diverse rezistențe, astfel că, în curând, necesitatea de a mânca, bea și dormi devine doar o grijă minoră, o corvoadă foarte mică și nesemnificativă de care ești nevoit să te ocupi din când în când.

Personal, nu pot să zic că-mi displace prea tare această lipsă de focus pe supraviețuire, întrucât sunt genul de persoană care preferă mai degrabă să exploreze în tihnă o planetă ciudată, decât să stau constant cu ochii pe semnele vitale, nu cumva să-mi moară personajul de inaniție. Însă cei care caută o experiență survival mai hardcore ar putea fi dezamăgiți.

Uite stelele prin sfere

Așadar, dacă supraviețuirea nu ne incomodează prea mult, The Solus Project devine un fel de walking simulator, misiunea principală fiind aceea de a explora împrejurimile și mai ales măruntaiele planetei în căutarea unor răspunsuri la numeroasele întrebări pe care Gliese le ridică. Trebuie să mărturisesc că Gliese arată absolut superb. Dacă aveți un PC care vă permite asta, vă recomand să împingeți toate setările pe Ultra pentru a vă bucura pe deplin de peisajele extraordinare pe care designerii grafici le-au creat pe engine-ul Unreal 4.

La pilaștrii luminoși

Primele momente sunt memorabile: începi jocul pe o plajă liniștită la lumina unui apus roz-mov, cu nava spațială făcută țăndări în jurul tău și două corpuri cerești imense orbitând la orizont, deasupra mării. The Solus Project îți aruncă apoi în față niște fenomene meteorologice extreme de mare efect. M-a prins noaptea pe-afară și s-a iscat o furtună nocturnă cu fulgere și tunete de nu mai știam pe sub ce copac să mă ascund. La apogeul furtunii, controller-ul a început să-mi vibreze intens și nu știam de ce. Apoi m-am uitat spre mare și mi-am dat seama: o tornadă uriașă se îndrepta vertiginos spre mine, amenințând să distrugă totul în cale. Numai eu știu cum am rupt-o la fugă, găsind în cele din urmă o văgăună în care să mă ascund.

Adaugă un comentariu