Riviera: The Promised Land REVIEW [RETRO]

Experiență prin folosire

Trebuie să explic mecanicile de combat, deoarece fac parte din motivul pentru care am ajuns să îndrăgesc acest joc. În Riviera, nu crești în nivel omorând demonii care îți ies în cale, ci folosind armele cu care este specializat personajul. În momentul în care ai folosit îndeajuns aceeași armă, personajul va primi automat stats-uri bonus, dar și o abilitate specială cu arma respectivă. Aceste skilluri pot fi folosite doar pe baza ragebar-ului (numit în joc OverDrive bar). Jocul va deveni în scurt timp o goană după loot doar ca să te holbezi la animațiile de atac, diferite de la un personaj la altul în funcție de proeficiență (de la un amărât de slash cu un personaj, la un execution move care îți distruge OverDrive-ul cu alt personaj).

Un alt punct de divergență față de rețeta clasică de JRPG îl prezintă elementul de point-and-click adventure. Party-ul tău navighează stadiile printr-o serie de screen-uri pline de environment interactiv. Poți găsi cufere cu loot, poți cădea pradă unei capcane, poți găsi cărări ascunse, power-ups și o tonă de alte lucruri interesante. Dar jocul te pune la muncă pentru aproape fiecare dintre ele: dacă vrei să scoți o sabie dintr-o stâncă, trebuie să îi demonstrezi că ești destul de forțos printr-un minigame de button-mashing contra timp, iar dacă s-a surpat platforma pe care îți țineai echilibrul, poți evita consecințele dacă apeși la timp butonul specificat. Astea sunt doar două exemple dintre multitudinea de evenimente presărate la tot pasul în joc.

Ne oprim să cerem direcții?

Pe meleagurile Rivierei

Revenind puțin la poveste, Ein se pregătește să distrugă Riviera, (deși el abia se împacă cu ideea că după ce bei o poțiune, sticla rămâne goală), când o entitate necunoscută te trimite cu amnezie chiar în lumea pe care trebuia să o distrugă. Aici în Riviera, Ein face cunostiință cu primele două piese de harem, pardon, personaje jucabile: Lina și Fia, urmând să mai deblochezi încă două în următoarele niveluri. Pe tot parcursul jocului, fiecare colț de peisaj explorat va genera o interacțiune între membrii echipei, iar aici este de fapt crema ascunsă în ciocolată: vei trece prin faze amuzante, „light-hearted”, pline de frustrări sau suspans alături de haremul, pardon, echipa ta, lucru care va facilita imersiunea ta în poveste.

Momentul ăla când abia ați făcut cunoștință.

Riviera: The Promised Land este îmbrăcat cu pixel graphics de toată frumusețea, evitând culorile prea stridente folosite de unele jocuri în perioada respectivă (mă uit la tine, Golden Sun). Iar pe partea de soundtrack… să zicem doar că am tot repertoriul salvat în telefon. Pentru cei care nu sunt fani ai melodiilor pe 16 biți, Riviera a primit un remake pentru PSP în 2007, cu melodii pe 32 de biti și full voice-acting la toate personajele.

7,9

+ Mediu interactiv și personaje bine dezvoltate
+ Mecanici de gameplay inedite pentru un JRPG

+ Număr crescut de abilități și „iteme”

+ Poveste imersivă

– Nu poți personaliza eroii la level-up
– Rejucabilitate doar pentru achievment-hunteri
– Partea de dating-sim se rezumă doar la un cutscene scurt în cadrul epilogului

Testat pe: GameBoy Advance
Disponibil pe: GBA, PSP
Gen: JRPG, Adventure, Fantasy
Producător: Sting Entertainment
Distribuitor: Atlus
Data lansării: 28 iunie 2005

One Response

  1. dante-sama mai 6, 2019

Leave a Reply