Aţi observat cumva absenţa unui articol GOTY dedicat celor mai bune jocuri ale anului trecut? Şi noi, dar conform calendarului ne aflăm undeva în miezul lunii ianuarie. Au trecut doar 20 de zile din 2015 – cam puţine pentru a încheia omeneşte socotelile gameristice cu anul precedent. Dacă mă gândesc mai bine, abia aş putea fuma un pachet de ţigări în timpul ăsta – presupunând că aş fi genul de fumător cu un viciu dobândit dintr-un simplu moft şi nu sacul de gudron în care mă transform încet-încet.

În orice caz, ţin să completez ideea din deschiderea textului meu cu o alta, stipulată mai devreme într-un comentariu: „Sunt N jocuri şi doar X oameni care se pot ocupa de ele. Încercăm mereu să scriem despre titluri mai puţin atinse de restul publicaţiilor autohtone, dar unele mai scapă.” Volumul imens de lansări AAA şi indie depăşeşte capacitatea unui grup normal de redactori activi, iar cu trusturile mari din afară şi armatele lor de editori nu ne putem compara încă. Aşa că ne alegem atent materialele, sub imperiul unei libertăţi de exprimare fără piedici. Graţie caracterului independent, NIVELUL 2 nu urmează agende speciale şi nu sancţionează un lexicon PC. Partea cea mai tare? Fiecare redactor îşi poate vâna jocurile destinate review-urilor.

Însă nu înţeleg cum am putut trece peste Strider. Lansat în februarie 2014 şi dezvoltat de Double Helix Games împreună cu Capcom Osaka, Strider este probabil unul dintre cele mai bune jocuri de platformă action-adventure. Argumente sunt multe, începând cu grafica grozavă, sunetul excelent, controlul aproape perfect, acţiunea dinamică şi fluidă, direcţia artistică puternic influenţată de stilul anime/manga original – până şi respectul acordat strămoşilor arcade-NES spune multe despre implicarea producătorilor în acest reboot special, cu rezultate demenţiale.

Aproape că întreg jocul este un tribut Capcom; sau un monument închinat epocii arcade în general, ceea ce justifică în totalitate entuziasmul. Mă feresc din a-i face un review aici, fiindcă nu urmăresc aşa ceva – trenul respectiv a plecat acum multă vreme din gară. Totuşi, norocul meu a venit sub forma Steam Anime Weekend Sale, când platforma lui Gaben (originalul) a decis să-mi altereze conduita sorţilor, aşternând sub ochii mei o reducere solidă şi un titlu despre care uitasem aproximativ orice informaţie relevantă.

Strider a fost acel joc care a trecut pe sub radar. Un fel de stealth attack sosit cu întârziere. Bijuteria anului 2014, pierdută într-o constelaţie orbitoare prin artificialitate. Am dat greş şi nu l-am observat când trebuia – nu neapărat pentru nota ce i-aş fi dat-o, ci pentru a-l experimenta cu intensitatea şi spiritul critic necesar redactării unui review. Eh, pot da oricând vina pe uraganul stârnit de închiderea revistei.

Măcar a reuşit să-mi schimbe impresia recentă despre Capcom, desenând din nou conturul unui întreg gen. Pe el, pe Cypher şi pe toţi inamicii din Kazakh City!