UN PC MASTER RACE SE NAȘTE (Gaming pe aripi de vânt)

Let me tell you a little story. 1992. Mijlocul verii, la poale de munte. Vântul răcoros al serii poartă pe vârful degetelor un bob de prospețime care se mărește ca un bulgăre invizibil în aval. 

Frunzele din fundul dealului se apleacă înspre un orășel mic, dar luminos, parcă arătându-i calea spre acesta. Fuiorul de prospețime coboară tiptil și se oprește de-a lungul unui râu și decide, fascinat, să-i urmeze șovăielnic spinarea șerpuitoare. 

Ce noroc! Poteca de apă tulbure îl aduce fix la poalele orășelului! Coboară la mal, nedumerit, ca un nou-venit debarcat din tren și dă târcoale primului parc, desenând uimit arcuri din praf și frunze. 

Dar de-odată, ce se-aude? Un urlet chinuit scapă dintre țâțânile unui geam, zgândărindu-i simțurile și curiozitatea. Vântul decide să investigheze numaidecât și își face loc neobservat printre stâlpi, mașini în trombă, viețuitoare bipede de moralitate dubioasă, urcând spre creasta unui bloc care pare infinit de mare.

Se oprește la geamul de după care a scăpat sunetul. Înăuntru, o măsuță joasă și verde. Pe măsuță, o creatură bipedă urlă cât o țin puterile spre o altă creatură îmbrăcată în alb, care urlă și ea, mai structurat. „INSPIRĂ! EXPIRĂ! ÎMPINGE!” 

Tulburat de ceea ce i se pare o orchestră disonantă, vântul decide totuși să aștepte cu nasul lipit de geam și să urmărească evenimentele șocante care se desfășoară chiar în fața lui. Trec zece bătăi de aripă. Apoi o sută. Apoi de cinci ori pe-atâtea. Nu s-a shimbat nimic. Bipezii persistă în gâlceava lor. De-odată, o mână apare din neant și înclină geamul ferm și subit.

Lumea din jurul său o ia razna. Sus e jos. Jos e stânga. Press E to go to „dreapta”. Foi de hârtie suspendate și apoi rearanjate după Teoria Haosului. 

În toată nebunia noului spațiu în care a fost aspirat, vântul nu observase că urletele s-au oprit și au lăsat loc unui nou-venit, mult mai determinat să facă vâlvătaie. Și vai, câtă vâlvătaie! Acum sunt trei bipezi în cameră, mai e unul mic și roz! Cel mic și roz urlă, se zbate și încearcă fără succes o dublă săritură peste bipedul în halat alb, care-l ține suspendat de un picior. ”Probabil de teamă să nu vadă <<Game Over>> pe setul lui de VR”, contemplă absent vântul.

„FELICITĂRI, E PC GAMER!” Declară mândru, în cele din urmă, bipedul în costum alb, care îl pleznește pe noul-venit pe partea dorsală și îl prezintă ființei ostenite întinse pe masă.


„Vă las și o copie a jocului Yaga pe masă, în caz că aveți nevoie. E pentru PC, disponibil deja pe Epic Games, n-aș îndrăzni altfel.” 

Vântul zise „what the fuck was that all about?” și porni șovăielnic pe holurile clădirii, încercând să dea uitare întâmplării.

Leave a Reply