OPINIE: No Man’s Sky [day 1 version]

Descarcă articolul în format PDF de aici!

Promisiuni deşarte generate procedural

Când eram copil mi-am promis să devin păianjen la vârsta maturităţii. Posibilitatea de a produce pânză cu posteriorul, abilităţile acrobatice, cele opt picioare şi chelicerele veninoase îmi asigurau – cel puţin la nivel teoretic – o viaţă liniştită de om-păianjen adult. Apoi am crescut şi am ajuns să scriu despre jocuri. Promisiunea mea a fost dată uitării, iar acum este prea târziu să intervin asupra planului original. Trebuie să mă mulţumesc cu ce am şi să merg mai departe, cu două picioare şi numai doi ochi. Dar în materie de promisiuni imposibil de îndeplinit eu sunt un biet amator, căci trofeul le aparţine celor de la Hello Games şi vine sub forma unui simulator spaţial amestecat cu elemente survival: No Man’s Sky, jocul superb care a vândut gogoşi generate procedural şi m-a enervat la culme.

https://youtu.be/nLtmEjqzg7M

Practica ne omoară

În teorie, No Man’s Sky trebuia să fie ceva nemaivăzut, un joc capabil să genereze în timp real 18 cvintilioane de planete explorabile, populate cu ecosisteme unice şi diverse condiţii atmosferice şi geologice. Primele demonstraţii au rupt maxilarele presei de specialitate, au şters pe jos cu reţinerile criticilor şi au dus la o explozie de hype cum rareori mi-a fost dat să văd. M-am numărat şi eu printre cei entuziasmaţi peste măsură, până când au început să apară impresii la cald – ceva mai târziu am primit în dar un kit de presă pentru PlayStation 4, însă o constelaţie de erori şi crash-uri au făcut imposibilă experienţa la prima mână. Aşa că a trebuit să aştept nişte patch-uri, hype-ul s-a dus dracului şi No Man’s Sky a ajuns dintr-un proiect indie promiţător cel mai slab cotat titlu AAA pe Steam. A rămas în continuare o sursă inepuizabilă de sfere explorabile, creaturi bizare, muzică inspirată din atmosfera SF-urilor anilor ’70, cu un schelet alcătuit din câteva mecanici simple şi gameplay repetitiv. Aşa că pe mine mă interesează direcţia artistică, fiindcă de un 4.5 chinuit nu reuşeşte nicicum să treacă.

promo_picture

Dino-promisiuni, promisiuni-uni-uni…

Vreţi să vă povestesc câte ceva despre cine eşti şi ce trebuie să faci în NMS? Personajul, cunoscut drept Călătorul (the Traveller), navighează printre stele într-o navă fercheşă, ce poate fi îmbunătăţită în hangarul staţiilor spaţiale cu ajutorul resurselor colectate. Principala sculă din jăbul (regionalism maramureşean) Călătorului este un multitool şmecher şi bun la spart pietre cosmice. În rest, creditele sunt acumulate vizitând cât mai multe planete, descoperind flora şi fauna, făcând comerţ cu facţiunile extraterestre şi dezvoltând informaţiile din Atlas, un sistem care necesită o conexiune online activă. Partea de survival evoluează prin upgrade-urile costumului menit să te protejeze de condiţiile climaterice şi atmosferice dure, însă inventarul este o bătaie de cap mai mare decât Santinelele răspândite în galaxie, nişte roboţi hotărâţi să radă ortacii căutători de minerale rare de pe faţa lui Kepler-186f. Să zicem că interacţiunea cu monoliţii antici şi îmbogăţirea cunoştinţelor despre celelalte rase sporeşte oarecum gradul de imersiune şi conturează o senzaţie de explorare spaţială a la Star Trek, dar Mass Effect avea mai mult lore în descrierea unei singure planete. E trist, ştiu, numai că adevărul bate ambiţia şi ridică degetul mijlociu către oricine a decis să grăbească lansarea jocului…

no_mans_sky_01

Roşu e spaţiul şi roşie mi-e planetă mumă! Hai ho, hai ho!

Kitul Autostopistului Galactic

Pe de altă parte, dacă No Man’s Sky beneficia de aceeaşi direcţie artistică, cuplată cu o poveste pe măsură, şi devenea bandă desenată sau animaţie – păi să mă ardă radiaţia de pe centura Van Allen, era una dintre cele mai tari producţii de acest fel! Kitul de presă este pur şi simplu superb, discul fiind ascuns într-o cărticică plină ochi cu artă incredibilă, ce îţi trezeşte cele mai frumoase senzaţii posibile. Culorile pastelate, imaginaţia debordantă şi schiţele navelor sunt mărturii ale unui stil vizual la fel de sclipitor şi in-game. NMS pare că se inspiră din Message From Space, Buck Rogers in the 25th Century, Dark Star şi chiar puţintel Alien. Nu vreau să mă ascund după girafa extraterestră cu un vişin în loc de cap şi recunosc cu inima împăcată că producţia Hello Games este un monument al stilului, un tablou science fiction în mişcare.

press_kit

Super Kit de presă

Dacă descoperirea ruinelor altor civilizaţii este repetitivă până în pânzele solare, nu-i nimic: direcţia artistică salvează ce mai rămâne de salvat. Sfinte Zorg, imagistica schiţată de Jacob Golding şi Grant Duncan înfloreşte procedural şi naşte lumi fascinante, completate de coloana sonoră în perpetuă transformare. Aş avea nevoie de 100 de pagini pentru o galerie care să-i facă cinste – şi asta numai pentru speciile cu forme falice descoperite prin alte sisteme solare. Totuşi, am hotărât să includ în review o colecţie de capturi ale altor jucători (publicate pe forumul comunităţii Steam), fiindcă eu unul nu am avut şansa să particip la întâlniri de gradul III atât de pestriţe.

no_mans_sky_02

2 – Santinelă REMAT la atac.

Gogoşi din gaura neagră

Eu cred – şi îmi asum afirmaţia – că Sony şi-a băgat coada cam multişor în supa primordială ce trebuia să nască un No Man’s Sky diferit, independent şi solid. Aşa se face că viitoarele DLC-uri gratuite ajung să coste, ecosistemele funcţionează total diferit faţă de ce am văzut în primele trailere, planetele sunt prea mici, componenta multiplayer este o struţocămilă defectuoasă fără interacţiune directă, alianţele cu facţiunile extraterestre nu aduc repercursiuni, elementele din mediul înconjurător au rol pur decorativ, iar gameplay-ul efectiv – inclusiv zborul şi combat-ul – se simte ca prea puţin unt întins pe prea multă pâine. Parcă e Proteus cu nave. Or atunci când reuşeşti să găseşti o formulă matematică şi generezi jdemiliarde de planete, când biosfera se naşte din nimic şi ocupă mediul terestru, aerian şi acvatic – atunci ai depăşit un prag, eşti convins că revoluţionezi industria jocurilor şi devine greu să te opreşti. Dar hei, undeva acolo există o planetă pe care deciziile corporatiste nu afectează proiectele unor visători.

Despre update şi ce este nou în NMS, cu altă ocazie…

developers_picture

Bucuria s-a stins cam repede pentru băieţii ăştia.

 

23 Comments

  1. 1
    Mr. W spune:

    Foarte bun review-ul… păcat că a venit cu vreo 5 luni întârziere.
    Sincer, mai bine nu l-aţi fi publicat.

    • 1.1
      Aidan spune:

      De ce, ma rog? De ce nu trebuie publicat un text bun oricand? Anyway, there, fixed 😀

    • 1.2
      Cristian Pantaziu spune:

      Sincer, si tu puteai la fel de bine sa il ignori, dar ai ales sa ne spui ceva irelevant. Felicitari!

    • 1.3
      Alexandru Paun spune:

      Ce usor e sa arunci cu rahat in munca unui om care, sincer, nu stiu cat de platit este sa faca asta. Oamenii astia scriu din placere si, presupun, satisfactia cititorilor este una dintre rasplati. Daca nu esti angajat inca (si cred ca asta este cazul), ai rabdare pana o sa ai un “boss” si o sa experimentezi pe propria piele cum e. Asta e opinia mea si trebuie tratata ca atare :). Spor la mai multe reviewuri si reviste !

    • 1.4
      Gamer spune:

      taci ba !

  2. 2
    Aidan spune:

    Eu sau Mr. W? Daca te referi la mine, era pacat sa il ignor fiindca textul a fost scris atunci, la lansare. Si de ce sa irosesc munca mea, cand as putea sa ii comunic cuiva o opinie. Nu stiu, cel putin eu asa am gandit lucrurile.

    Dar daca termenul de REVIEW a daunat, daca PDF-ul a fost primit ca un stimulent negativ…pai atunci am renuntat la ele.

    • 2.1
      Bogdan spune:

      Eu unul nu aș mai lua în seamă toate criticile făcute fără sens, dacă măcar era o critică cu vreun argument valid mai ziceam, dar în acest caz, nu are nici-un sens ce a zis acea persoană.

      Respect munca depusă de tine și de restul echipei, nu lăsați oameni de genul să vă strice cheful.

      Grozav articol, apreciez pasiunea munca făcută cu suflet.

      PEACE !!

  3. 3
    dante-sama spune:

    Cu siguranta ca Sony si-a bagat destul de mult coada in jocul celor de la Hello Games si i-au “impins” sa lanseze un produs nefinisat pe piata.

    Nu stiu sigur daca prin patch-uri si expansion-urile dupa lansare au mai salvat ceva din joc. Am auzit ca ar fi lansat acum o luna sau mai bine parca, un DLC care ar fi trebuit sa corecteze cateva probleme majore din joc.

  4. 4
    Sorin spune:

    Jocul merita sau nu merita pretul de 59.99 eur, cat este pe steam ?
    In genul acesta, am jucat ASTRONEER, care este foarte distractiv, este in erly access si sunt deocamdata 4 planete si o luna, sper sa adauge mult mai multe. Spre deosebire de NMS, nu are animale, doar plante care te ranesc/omoara si poti sa modelezi pamantul, cum doresti (ex: sa faci un tunel dintr-o parte in alta a planetei, sa faci rampe pana la iesirea din atmosfera, baze subterane, etc).
    Keep up the good work !!! 🙂

    • 4.1
      Sol spune:

      Poate are si parti bune, dar in niciun caz nu isi merita banii ceruti. Sunt o gramada de jocuri survival/exploration care sunt mult mai bune si mai ieftine. Subnautica ar fi un exemplu bun.

  5. 5
    TaikoKaira spune:

    Articolul cu “NR:…..” a fost sters din cauza acelui comentariu sau din alte motive ?

  6. 6
    Chester spune:

    Era misto PDF-ul ala.

  7. 7
    Mr. W spune:

    Nota Bene: nu am aruncat cu rahat în nimic. M-am întâlnit cu oamenii live la workshop şi îi apreciez, tocmai de aceea am comentat.

    Vreţi argumente?
    Din August 2016 şi până acum, au existat enşpe scandaluri legate de Hello Games şi No Man’s Sky, a gemut Internetul de discuţii, Subreddit-urile legate de joc au fost bombed to oblivion, rating-ul jocului a căzut liber (a existat o minimă de 4% positive rating pe ultimele 30 de zile pe Steam prin noiembrie), jocul a primit un mare update (1.1) în decembrie, etc.

    Ca să fac o analogie, e ca şi cum ai prezenta Bucureştiul anilor ’80 la timpul prezent. Realitatea nu mai are legătură cu conţinutul articolului.

    “De ce nu trebuie publicat un text bun oricând”? Pentru că, dacă e suficient de vechi, nu mai e bun. E… doar vechi. Nu îmbraci ţoalele bunicului din al doilea război mondial la un chef din ziua de azi, chiar dacă respectivele ţoale nu au mai fost purtate ever.

    Iar lşa modul general, uneori e bine să ai şi câte un cititor obiectiv, care îţi arată ce nu e bine. Mă bucură că aveţi followers care sunt în stare să muşte şi să sfâşie pentru adoraţii lor, dar acei oameni nu vă vor determina să vă perfecţionaţi, ba dimpotrivă, vă vor da un fals sentiment de siguranţă. În fine, e treaba voastră cum şi ce interpretaţi.

    • 7.1
      Chester spune:

      Misto analogii! Hai ca incerc si eu una: Daca ai un sandvis vechi, doar n-o sa-l mananci! Ca e vechi si nu mai e bun!

    • 7.2
      Chester spune:

      Altfel, ca om care il apreciaza pe Aidan si care apreciaza articolele sale, m-am bucurat sa pot citi aici, pe site, un articol de-al lui care nu a mai prins revista si care ar fi fost pierdut pe vecie. Chiar daca nu mai e de actualitate, m-am bucur sa pot citi opinia lui despre No Man’s Sky. Ca de opiniile de pe Reddit m-am saturat.

    • 7.3
      Monstru spune:

      Eduard… te rog eu personal sa nu mai fi atat de incisiv. Ai perfecta dreptate in ideea in care privesti site-ul sau revista NIVELUL2 ca pe o sursa de informatii fresh. Problema este ca 1 – cam toata lumea cunoaste limba engleza deci vei citi oricum informatiile day one pe site-urile consacrate din afara, aceste site-uri avand articolele pregatite cu mult inainte de ziua lansarii, cam asa cum le avem noi pe partea hardware. Nu ai cum sa concurezi cu asta… Si 2… considera te rog NIVELUL2 ca pe un proiect excentric al unor oameni care vor sa captureze o felie temporara intr-un recipient, cam cum se intampla cu o insecta din precambrian prinsa in chilimbar, felie temporara pe care vor sa o retraiasca la nesfarsit. Publicul nu este mare… maxim 3-5000 de oameni pentru revista, din aproape 19 milioane populatie a tarii. Nu, nu cred ca redactorii NIVELUL2 sunt autisti si nu sunt constienti ca oricum vei citi stirile in alta parte… e firesc. Ce cred eu este ca exista acesti 3-5000 de cititori ai revistei care prefera sa citeasca un articol marca Aidan, Kimo, etc, indiferent de momentul lansarii. Poti sa ii spui nostalgie sau elitism…dar oamenii astia exista iar materialele astea sunt scrise pentru ei. Daca nu te incadrezi nu e suparare… la fel cum te rugam sa nu te superi ca nu ti se adreseaza tie materialul. Pur si simplu. in anumite domenii, in anumite circumstante, exista oameni care depun un efort inuman pentru a se adresa celor putini. Si asta este bine… pentru ca si noi am inceput candva cu un subiect de nisa… SI ar fi cam aiurea sa vina cineva sa ne spuna ca nu conteaza voltajul la care face 7700K-ul Prime la 5GHz, sau ca GTX 1080-ul tau e la fel de bun ca un RX480 (pentru ei), nu-i asa? 🙂

  8. 8
    Militaru Ionut spune:

    Nush de ce atata harabarbura pentru un review… ca are 5 luni, ca e vechi … putea sa aibe si 5 ani chiar si 15 ce atacati atata? Mereu un meci de fotbal este simplu cand stai ca spectator si critici. Insa, pentru mine sunt bine primite aceste review-uri deoarece revista Nivelul2 e singurul mijloc care ma mai tzine la curent cu lumea jocurilor. Pentru aceasta o si cumpar.
    Deci, fiind ceva vechi la voi, la mine a fost ceva nou si m am bucurat sa aflu despre un joc nou sau mai degraba zis o lume noua pe care nu o cunosteam dar prin acest review mi s-a facut sete sa o cunosc (aici se vede si adevaratul ,,critic” de jocuri, cel care atunci cand iti povesteste de un joc si, iti lasa dorintza de al juca/gusta).

    • 8.1
      Bogdan Radu spune:

      Subscriu la ce a scris Ionut. Nici mie nu imi permite timpul sa citesc articole de actualitate pe site-urile de specialitate din afara, dar TOCMAI de aceea apreciez (la fel cum apreciam LEVEL inainte, se subintelege) articolele NIVELUL2. Si da, citind articolele lor si incercand jocurile primite cu revista (da, alea vechi, depasite), am descoperit jocuri precum Gothic, Jagged Alliance si altele. Este exact acea pofta de a incerca un joc (vechi pentru cei care au timp sa stea la curent, dar nou pentru mine), pofta care iti vine dupa ce citesti un articol bun despre acel joc.
      Si ca sa inchei, personal cred ca vor exista si pe viitor destui oameni care sa doreasca sa se aboneze la revista cu care au avut mereu o relatie speciala 😉

  9. 9
    Mr. W spune:

    @Monstru: Ok, dacă asta se doreşte, asta se va avea. Sper să şi ţină în timp.
    Am avut impresia că Nivelul 2 nu e un proiect-hobby, dacă m-am înşelat şi într-adevăr este un hobby, atunci îmi cer scuze şi vă rog să-mi ignoraţi comentariile fiindcă s-au bazat pe o premiză falsă.

    Mult succes în continuare!

  10. 10
    Mirciuca spune:

    Review-ul asta nu trebuia sa fie in numarul 7?De ce l-ati postat?

Leave a Reply