REVIEW: Titanfall 2 (M.I.A.)

Review Titanfall 2, eh? Textul de mai jos este, în realitate, recenzia ce trebuia publicată odată cu numărul 8. Știu că vă plac astfel de materiale, așa că…review_TitanFall2_4p. Enjoy 🙂

De curând am rejucat unul dintre cele mai bune FPS-uri moderne‭ – ‬Wolfenstein:‭ ‬The New Order.‭ ‬Sigur că la prima vedere nu are vreo legătură directă cu materialul recenzat aici.‭ ‬Cu excepţia genului pe care îl împart,‭ ‬succesorul lui Titanfall şi capodopera Machine Games nu au prea multe puncte legate prin meridiane vizibile.‭

‬Însă la câteva săptămâni după ce am executat nazişti cu un rânjet maniacal pe chip‭ (‬al meu,‭ ‬nu al lor‭)‬,‭ ‬mi-a picat în mâini un digital download de Titanfall‭ ‬2‭ ‬redus masiv de Sfânta Vineri Neagră a suedezilor.‭ ‬Atât de masiv,‭ ‬încât nu am rezistat şi l-am cumpărat înainte să-mi procur o cheie.‭ ‬Fraţilor,‭ ‬surorilor,‭ ‬am primit în schimb un cadou neaşteptat‭ – ‬nu doar în multiplayer,‭ ‬cum credeam iniţial‭ –‬,‭ ‬ci sub forma unei poveşti impresionante.‭ ‬

O poveste spusă într-o campanie scurtă,‭ ‬dar foarte intensă şi bine regizată.‭ ‬Iar eu vreau să mă leg de acest detaliu în review,‭ ‬de felul în care un first person shooter modern încă mai poate să mă ţintuiască în scaun,‭ ‬cu ochii şi urechile ciulite hiperactiv,‭ ‬în timp ce sunt gata să-i asimilez naraţiunea,‭ ‬să-i absorb epicul.

01

Cortana,‭ ‬tu eşti‭?

 

Protocol‭ ‬1:‭ ‬Link to Pilot‭

Să presupunem că Titanfall‭ ‬2‭ ‬ar fi un castel zidit cu multă grijă de Respawn şi tot aş putea indica fiecare cărămidă aşezată în zidurile măreţe:‭ ‬puţin The Iron Giant aici,‭ ‬o leacă de Shogo MAD,‭ ‬un vârf de Slave Zero,‭ ‬ba chiar un strop din atmosfera lui Binary Domain‭ – ‬ultimul exemplu fiind ceva imposibil de explicat în cuvinte.‭ ‬Pur şi simplu mi-a lăsat această impresie şi cred că aş putea să o descriu mai bine prin gesturi hiperbolice,‭ ‬ce s-ar confunda uşor cu nişte incantaţii magice.‭ ‬

În orice caz,‭ ‬Titanfall‭ ‬2‭ ‬reuşeşte din încheietură o mişcare spectaculoasă şi trimite o undă de şoc şi groază până în miezul glandei pineale unor jocuri cu pretenţii la nivel de storytelling‭ – ‬chit că totul se întâmplă în aproximativ cinci ore.‭ ‬Însă aceste ore sunt atât de coerent structurate,‭ ‬puse în scenă şi derulate activ,‭ ‬încât te laşi natural transportat într-un univers SF captivant.‭ ‬Nimic nu pare forţat,‭ ‬iar personajele principale şi secundare completează formula narativă simplă,‭ ‬care nu se dă în spectacol cu ajutorul unor întorsături de situaţie‭ ‬cretine,‭ ‬ce-ţi violează mintea.‭ ‬Mai degrabă,‭ ‬aventura lui Jack Cooper şi BT-7274‭ ‬este o baladă clasică în care eroul îşi descoperă abilităţile prin încercări dificile,‭ ‬o prietenie nesperată şi pierderea ireversibilă a inocenţei.‭ ‬Jack îşi cultivă potenţialul pas cu pas,‭ ‬sprijinit de incredibilul său partener,‭ ‬un Titan‭ – ‬om şi mecha,‭ ‬pe o planetă populată cu creaturi străine şi inamici puternici.‭ ‬

02

Este timpul pentru un briefing la faţa locului.

A trecut ceva timp de la lansare,‭ ‬aşa că nu vreau să transform acest review într-o lectură plictisitor de detaliată,‭ ‬însă trebuie să subliniez faptul că un scenariu de tipul Interstellar Manufacturing Corporation vs.‭ ‬Frontier Militia îi este superior celui Pământ vs.‭ ‬Marte fiindcă nu insistă asupra detaliilor inutile,‭ ‬refuză să devină mai serios decât ar fi cazul şi plusează acolo unde trebuie‭ – ‬pe relaţia dintre pilot şi robot,‭ ‬dintre băieţelul-soldat şi gigantul de fier cu arme letale şi inimă mare.‭ ‬Aici nu te împiedici la tot pasul de clişee şi americanisme ieftine,‭ ‬ci descoperi o legătură genuină,‭ ‬intimă.‭

Leave a Reply