Review: Destiny

Eu am folosit în repetate rânduri acronimul MMO, în ciuda insistenţei producătorului asupra noţiunii de „shared-world shooter”, cumva mai potrivită. Ce-i drept, nici nu am întâlnit vreo situaţie comună lumilor masive din WildStar sau World of Warcraft, interacţiunea dintre jucători fiind stabilită de un algoritm foarte intuitiv în ale matchmaking-ului randomizat. Experienţele rezultate ar fi dinamice şi memorabile dacă nu s-ar împiedica de campania cooperativă şubredă şi povestea slabă. Nu este prima dată când Homo Sapiens se refugiază într-un bastion şi luptă împotriva extratereştrilor + Întuneric, singura adiţie cât de cât interesantă fiind prezenţa misteriosului The Traveler, un corp celest sferic, fără de care omenirea nu şi-ar fi atins apogeul din Golden Age ori salvarea de la distrugerea totală din evenimentul Collapse.

Gardienii, altfel spus jucătorii, formează ultima linie de fundaşi în calea ameninţărilor din Sistemul Solar. Destiny include patru rase, răspândite pe planete diferite şi aflate într-o stare perpetuă de conflict: The Fallen, o rasă insectoidă de căutători în gunoaie, The Hive, The Vex şi Cabal, cei din urmă reprezentând un soi de imperiu fascist militar-industrial. Toate bune şi frumoase până când campania online devine monotonă, în ciuda diferenţelor simpatice între fiecare neam de lighioane cosmice – captivante până la momentul reciclării zonelor şi obiectivelor.

destiny_screenshot_04
Curat exploziv!

Totuşi, banalitatea nu îşi face simţită prezenţa în designul claselor, personajelor şi armelor – puncte cheie bifate cu încredere de Bungie. Aduceam aminte de Borderlands şi Halo în introducere, fiindcă cele două francize şi-au păsat câteva mecanici elementare către Destiny: sistemul pseudo-RPG concentrat pe loot şi dezvoltarea eroului, împreună cu estetica superbă şi accentul pus pe modul multiplayer. Dar chiar şi aşa, aş prefera întotdeauna sursele originale. Ceva refuză să capete coerenţa dorită în Destiny, ceva greu de arătat cu degetul. Peşterile pline cu bunătăţi satisfac pofta de arme cu aspect a la Nerf şi efecte sclipicioase, combat-ul are cadenţa, instanţele alături de alţi jucători generează momente intense, însă nimic nu pare nemaivăzut – veşnica goana după resurse, experienţă şi upgrade-uri. Aş putea jura că m-a cuprins un deja-vu…

destiny_screenshot_01
Dar armele…armele sunt superbe! Pac pac!

3 Comentarii

  • victorsbc
    Publicat noiembrie 4, 2014 11:17 pm 0Likes

    Sincer,ma asteptam la nota 7…poate chiar mai mica.E pacat ca zic „ma asteptam la nota 7”,dupa cat de mult am asteptat jocul,creezand ca va fi o noua bijuterie a consacratului studio Bungie(un studio la care tin de la primul Halo) si ca va remodela scena FPS-ului.DAR ca toate jocurile overhyped de anul asta(un hype dat inteligent de echipele de marketing,care intr-un final nu au mintit despre jocul lor…doar au lasat mintile oamenilor sa zburduie)o fost sub asteptarile multora…Chiar nu ma asteptam sa dea asa fail serios la structura misiunilor(c’mon,chiar nu cred ca atat e nivelul lor la realizarea misiunlior principale…o singura misiune chiar „ok” ,una cand primesti un sword urias,toate celelate fiind chiar penibile si de uitat TOATE avand acelasi obiectiv…1.dute la punctul A-2.Dinklebot te pune sa omori 3 valuri de inamici 3.deschide o usa 4.maybe a boss dupa usa sau repeta punctul 2)si la story,care e chiar banala,cu foarte multe lacune,de zici ca o fost scrisa de un second rate writer(o poveste care va fi sigur continuata in multe DLC-uri).Si ce sa mai zic de timpul de loading-ul lung pe care jocul il ofera,si de numeroasele exploituri,de sistemul de loot(before patching)unde am pierdut cam 10 legendary engrams pe nimic,etc,etc.Sunt multe chichite mici care trag rau de tot jocul in jos.Desi am multe lucruri de reprosat celor de la Bungie,trebuie sa recunosc ca atmosfera,coloana sonora si gameplay-ul sunt stelare!Acolo se vad usor banii grei investiti de Activision si talentul departamentelor respective.
    Ha…este singurul joc care i-am dat precomanda(yeah really smart move dude…) si care chiar
    mi-o retezat asteptarile la viitoare jocuri de la Bungie,dupe ca mi-o „mangaiat”(lol?!)partea mea infocata de fan al science fiction-ului atata timp.
    Anyway great review bro! Keep up the good work!

    P.S:Mi se pare ciudat ca bungie a lasat cu ochii in soare Wii U-ul(sa fim serios e si pe 360 si PS3 puteau sa-l porteze)si PC-ul…Chiar nu inteleg de ce ti-ai limita vanzarile doar pe acele console(bine stai inteleg,money/deals/etc)

    P.S.S:Vad ca aveti pe fundalul site-ului o poza cu Isolation.E doar de reclama sau maybe a little hint for the next review? 🙂 (hope so 🙂 )

    • Aidan
      Publicat noiembrie 5, 2014 6:50 am 0Likes

      …The Perfect Organism…Cine stie ce surprize pregatesc colegii mei? 😉

  • Mircea
    Publicat noiembrie 5, 2014 10:12 am 0Likes

    Chiar nu deranjeaza pe nimeni ca toate FPS-urile moderne arata la fel? Toate au aproximativ aceleasi categorii de arme, toate au mecanica stupida „aim down sights”, toate au viata regenerabila.
    In afara de Wolfenstein nimic nu a fost proaspat in genul asta in 2014.

    Asa ca 7 e chiar dat cu indulgenta. Pentru simplul fapt ca nu aduce nimic cu adevarat nou, din punctul meu de vedere 4. Asta ca sa nu zic 3. Si 3 doar pentru efort si bani aruncati pe prostii.

Adaugă un comentariu