REVIEW: DISCO ELYSIUM

Este diferit și out of the box, dar în același timp familiar și natural; este înrădăcinat adânc în realitățile sociale, politice și economice curente, dar în același timp atemporal; este trist, melancolic și deprimant, dar nu se ia niciodată în serios; îți înaintează cele mai crâncene dileme morale și filozofice, dar nu ezită să-ți trântească câte o referință stupidă la DMX sau Snoop Dogg în cele mai neașteptate momente.

“Disco Elysium” te face să te întrebi revoltat de ce dracului nu s-a gândit nimeni să facă un asemenea joc până acum. Și ce să vezi: tot “Disco Elysium” îți răspunde la această întrebare, în cel mai meta mod posibil, atunci când descoperi un centru comercial abandonat în primele ore de joc.

Așa cum a scris și Adi mai sus, “Disco Elysium” este un RPG izometric pe rit vechi care urmărește în mare parte regulile de joc D&D.  Dacă sunteți familiari cu D&D sau orice CRPG construit după modelul  D&D (“Baldur’s Gate”, “Divinity: Original Sin”, “Pillars of Eternity”), o să vă simțiți ca acasă în “Disco Elysium” –  în sensul că o să vă inspire același sentiment de familiaritate ca, să zicem, apartamentul vostru după ce Stasi-ul a dat cu niște zersetzung în el. Deși teoretic totul arată normal, ai o vagă bănuială că cineva ți-a deplasat canapeaua cu câțiva milimetri și ți-a înlocuit plicurile de ceai de fructe de pădure cu unele de vanilie. 

Spre deosebire de RPG-urile tradiționale, ale căror sisteme simulează competențele și limitările fizice și mentale ale personajului tău (strength, agility, intellect, etc), “Disco Elysium” adoptă un model ceva mai cerebral. Majoritatea stats-urilor în care investești puncte se leagă mai mult de planul mental decât de cel fizic. 

Spre exemplu, ai un stat numit “Shivers” care te “conectează” la oraș și-ți oferă niște flavor text parcă desprins dintr-un roman noir polițist de-al lui Peter Cheyney. Un alt stat numit “Inland Empire” funcționează ca un soi de gut feeling – e practic creierul tău de reptilă care te atenționează, într-un mod mai mult sau mai puțin ezoteric, că un element din poveste nu se leagă. Ar mai fi și “Savoir Faire”, care reprezintă abilitatea ta intrinsecă și naturală de a fii cool (da, știu). Preferatul meu este “Esprit de Corps”, care îți oferă niște scurte viniete cu întâmplări de la secția de poliție, pe principiul Meanwhile at the Precint. Numărul acestor secvențe crește pe măsură ce sunt investite puncte în el.

Ce mi se pare cu adevărat uluitor este că aceste stats-uri nu sunt doar niște 0-uri și 1-uri în care investești puncte pentru a primi diverse bonusuri. Sunt vii. La fel de vii ca tine pentru că, în esență, tu ești acele stats-uri. Sunt părțile componente ale psihologiei tale. Fiecare stat în parte este o rotiță care pune întregul mecanism al conștiinței tale în mișcare. 

Leave a Reply